Ești de părere că gramatica este partea cea mai dificilă în studiul unei limbi străine? Sau ți se pare interesant să înveți mecanismele de construcție ale unei limbi? Indiferent din care echipă faci parte, noi suntem aici să te ajutăm cu primele lecții legate de gramatica limbii franceze.
Înainte de a începe, îți dăm o veste bună. Ai noroc, fiindcă franceza seamănă cu româna nu numai lexical, ci și gramatical. Vei deprinde cu ușurință regulile de bază din gramatica limbii franceze, iar, cu puțin efort, vei ajunge să jonglezi cu timpurile verbale, substantivele și adjectivele.
În continuare îți prezentăm 10 lecții de gramatica limbii franceze pentru începători.
10 lecții – gramatica limbii franceze
Tipul cuvintelor – La nature des mots
La fel ca în limba română, cuvintele sunt clasificate în diferite categorii (verbe – substantive – pronume – adjective etc.). A cunoaște categoria unui cuvânt înseamnă a-i putea denumi „natura”.
Ex : « Les enfants jouent dans leur chambre. » – Copiii se joacă în camera lor.
les = articol hotărât
enfants, chambres = substantive
jouent = verb
dans = prepoziție
leur = adjectiv posesiv
Pronumele personale – Les pronoms personnels
Forma pronumelor personale variază în funcție de persoana (persoanele) sau lucrurile la care se referă și de funcția sintactică pe care o au.
Pronumele personale cu funcția de subiect în franceză:
Je – eu Nous – noi
Tu – tu Vous – voi
Il – el Ils – ei
Elle – ea Elles – ele
Alice est malade. Elle est restée à la maison. (Alice e bolnavă. Ea a rămas acasă.)
Elle este un pronume personal. Acest pronume înlocuiește substantivul propriu Alice.
Maman et moi avons cuisiné une tarte. Nous mangerons la tarte. (Mama și cu mine am făcut o tartă. Noi vom mânca tarta.)
Nous este un pronume personal. Acest cuvânt înlocuiește construcția Maman și moi.
Pronumele ON
Iată o diferență față de română pe care trebuie neapărat să o cunoști. În franceză, există pronumele on de persoana a III-a, singular (urmat de un verb, acesta se conjugă la fel ca în cazul pronumelor Il și Elle).
Pronumele on se folosește în diferite contexte. Noi ți le prezentăm pe cele mai des întâlnite:
Pronume personal – Atunci când on are valoare de pronume personal, acesta poate fi tradus prin ,,noi”. Atenție însă! Cu această valoare, on este întâlnit doar oral, într-o conversație informală cu prietenii sau familia, de exemplu.
On partira à la campagne la semaine prochaine. – Noi vom pleca la țară săptămâna viitoare.
Pronume nehotărât – Atunci când on are valoare de pronume nehotărât, acesta poate fi tradus prin ,,cineva”, ,,toată lumea” sau prin diateza reflexivă.
On a frappé à la porte. – Cineva a bătut la ușă.
On doit respecter le code de la route. – Toată lumea trebuie să respecte codul rutier.
On dit que les crêpes bretonnes sont les meilleures. – Se spune că clătitele din Bretania sunt cele mai bune.
Verbele – Les verbes
În lecțiile de franceză pentru începători, unele verbe de bază sunt foarte utile pentru formularea de propoziții simple, precum verbele a fi și a avea.
Ține minte că aceste două verbe sunt esențiale în gramatica limbii franceze, deoarece te vor ajuta să formezi mai târziu timpurile compuse. Așadar, e musai să le cunoști!
a fi – être a avea – avoir
Je suis J’ai
Tu es Tu as
Il, Elle est Il, Elle a
Nous sommes Nous avons
Vous êtes Vous avez
Ils, Elles sont Ils, Elles ont
În franceză, există 3 grupe de verbe:
Grupa I (verbe regulate) – verbele terminate în ER – ex: regarder (a privi), manger (a mânca)
Grupa II (verbe regulate) – verbele terminate în IR – ex: finir (a termina), choisir (a alege)
Grupa III (verbe neregulate) – verbe care au diverse terminații, câteva dintre acestea fiind IR, RE, OIR – ex: mourir (a muri), dire (a spune), vouloir (a vrea).
Pentru a vedea care este diferența dintre acestea și cum se conjugă, am detaliat acest subiect în articolul Limba franceză pentru începători – Ghid complet.
Articolele – Les articles
Les articles définis – Articolele hotărâte
În franceză, substantivele sunt fie masculine (m.), fie feminine (f.). Fiecare gen are propriul articol.
le garçon m. – băiatul
la fille f. – fata
Les este articolul hotărât de plural atât pentru feminin, cât și pentru masculin.
les hommes m. – bărbații
les femmes f. – femeile
Dacă un substantiv începe cu vocală sau h atunci la sau le devine l’ :
l’arbre m. – copacul
l’abeille f. – albina
l’hôtel m. – hotelul
Les articles indéfinis – Articolele nehotărâte
un peintre m.- un pictor
une maison f. – o casă
un arbre m. – un copac
une abeille f. – o albină
des garçons m. – băieți
des filles f.- fete
Genul – Le genre
În limba română îți este foarte ușor să afli genul unui substantiv. El poate fi feminin, masculin sau neutru. Ei bine, am două vești bune și una mai puțin bună pentru tine.
Începem cu cele bune: În franceză nu există genul neutru, doar masculin și feminin, iar majoritatea genurilor se aseamănă cu cele din română. În schimb, există și unele excepții de la regulă, pe care trebuie să le înveți pe de rost. Nu te speria însă, te vei obișnui cu timpul, fiindcă le vei întâlni peste tot.
Iată aici câteva exemple:
le livre m. – cartea
le chocolat m. – ciocolata
le problème m. – problema
la dent f. – dintele
la danse f. – dansul
Adjectivele calificative – Les adjectifs qualificatifs
În limba franceză, adjectivele stau, de regulă, în fața substantivelor pe care le determină.
La jolie fille chante. – Fata drăguță cântă.
Pentru a forma femininul unui adjectiv, regula generală spune că la forma de masculin trebuie să adaugi un -e. Simplu, nu? Această regulă se aplică unui număr foarte mare de adjective, după cum poți observa și în tabelul de mai jos:
Masculin |
Feminin Traducere |
chaud |
chaude cald |
court |
courte scurt |
droit |
droite drept |
fort |
forte puternic |
français |
française franțuzesc |
gris |
grise gri |
haut |
haute înalt |
laid |
laide urât |
lourd |
lourde greu |
lent |
lente lent |
parfait |
parfaite perfect |
petit |
petite mic |
Ce te faci atunci când adjectivul se termină deja în -e? Nimic, îl lași așa. În acest caz, aimable poate însemna amabil sau amabilă, jeune poate însemna tânăr sau tânără.
Totuși, nu ar fi franceză fără câteva excepții. Cred că te-ai obișnuit deja cu acest aspect legat de gramatica limbii franceze.
În cazul anumitor adjective, se poate dubla consoana finală înainte de a adăuga terminația -e de feminin. Iată câteva exemple:
bas – basse (jos)
réel – réelle (real, reală)
européen – européenne (european)
gentil – gentille (politicos)
violet – violette (violet)
bon – bonne (bun)
În alte cazuri, va trebui să modifici chiar consoana finală înainte să adaugi un -e pentru feminin. Ca de exemplu:
actif – active (activ)
heureux – heureuse (fericit)
public – publique (public)
blanc – blanche (alb)
menteur – menteuse (mincinos)
Înainte să trecem la următorul punct, îți atrag atenția și asupra unor adjective ușor neregulate cu trei forme.
Masculin singular | Masculin singular (atunci când substantivul pe care îl determină începe cu o vocală sau h mut) | Feminin singular |
un beau chien (un câine frumos) |
un bel enfant (un copil frumos) un bel homme (un bărbat frumos) |
une belle femme (o femeie frumoasă) |
un vieux chien (un câine bătrân) |
un vieil immeuble (un imobil vechi) un vieil homme (un bărbat bătrân) |
une vieille dame (o doamnă bătrână) |
un nouveau chien (un câine nou) |
un nouvel élève (un nou elev) un nouvel hôtel (un hotel nou) |
une nouvelle chemise (o cămașă nouă) |
Gradele de comparație ale adjectivelor – Les degrés de comparaison des adjectifs
La fel ca în română, avem de-a face cu trei grade de comparație: pozitiv, comparativ și superlativ.
În cazul gradului pozitiv, adjectivul nu se schimbă. E forma sa obișnuită: Il est heureux. – Este fericit.
La comparativ, se mai complică un pic treaba, fiindcă avem trei subcategorii diferite:
- comparativ de superioritate: Il est plus heureux que sa soeur. – El e mai fericit decât sora lui.
- comparativ de egalitate: Il est aussi heureux que sa soeur. – El e la fel de fericit ca sora lui.
- comparativ de inferioritate: Il est moins heureux que sa soeur. – El e mai puțin fericit decât sora lui.
În cazul superlativului… tot trei subcategorii avem, exact ca în română:
- superlativ relativ de superioritate: Il est le plus heureux de tous mes amis. – El e cel maifericit dintre toți prietenii mei.
- superlativ relativ de inferioritate: Il est le moins heureux de tous mes amis. – El este cel mai puțin fericit dintre toți prietenii mei.
- superlativ absolut: Il est très heureux. – El e foarte fericit.
Ce ne-a mai rămas oare? Da, ai ghicit! Câteva mici excepții. În franceză, există câteva adjective care își schimbă forma atunci când vrei să le treci la alte grade de comparație.
Pozitiv | bon (bun) | petit (mic) | mauvais (rău) |
Comparativ de superioritate | meilleur (mai bun) | moindre (mai mic) | pire (mai rău) |
Comparativ de egalitate | aussi bon que | aussi petit que | aussi mauvais que |
Comparativ de inferioritate | moins bon que | moins petit que | moins mauvais que |
Superlativ relativ de superioritate | le meilleur (cel mai bun) | le moindre (cel mai mic) | le pire (cel mai rău) |
Superlativ relativ de inferioritate | le moins bon | le moins petit | le moins mauvais |
Superlativ absolut | très bon | très petit | très mauvais |
Adverbele – Les adverbes
În franceză, adverbele pot fi de mai multe feluri. Printre cele mai cunoscute tipuri de adverbe, întâlnim:
- adverbele de loc: ici (aici), là (acolo), à gauche (la stânga), à droite (la dreapta) etc. – Il faut aller à gauche. = Trebuie să merg la stânga.
- adverbele de timp: aujourd’hui (azi), demain (mâine), hier (ieri), jamais (niciodată), maintenant (acum) etc. – Demain, je vais à la piscine. = Mâine merg la piscină.
- adverbe de mod. În acest caz, poți construi chiar tu adverbul cu ajutorul unei regule simple: adaugi terminația -ment la finalul adjectivului aflat la forma de feminin plural.
Ex. calme (adjectiv, feminin, singular) – calmement (adverb de mod): Il parle calmement à sa mère. – Îi vorbește cu calm mamei lui.
Negația la prezent – La négation au présent
Poate că ți-ai dat deja seama, dar o mai spunem încă o dată: Uneori, francezilor le place să complice lucrurile. Ca de exemplu acum, în cazul negației. Lor nu le-a fost de ajuns un singur cuvânt pentru a marca propoziția negativă, ci două: ne și pas. Aceste două componente ale negației sunt așezate înainte și după verbul de conjugat:
Phrase affirmative Phrase négative
Verbe ne+verbe+pas
Je mange. Je ne mange pas. (Nu mănânc.)
Je suis occupé. Je ne suis pas occupé (Nu sunt ocupat.)
Tu te lèves. Tu ne te lèves pas. (Tu nu te trezești.)
Elle écoute. Elle n’écoute pas.
Ca un mic secret vă spunem totuși că nici francezilor nu le convine prea mult modul în care strămoșii lor au decis că trebuie să se construiască negația în limba lor. De aceea, mai ales pe stradă, nu vei auzi aproape niciodată din gura unui francez nativ toate părțile negației.
Nu, el va spune doar : Je mange pas. / Je suis pas.
Cam atât pe azi. Iată zece reguli din gramatica limbii franceze care sigur te vor ajuta la început să pricepi modul în care funcționează această limbă.
Dacă ai nevoie de și mai multe explicații, îți recomandăm să te înscrii la unul dintre cursurile noastre online pentru începători sau să intri pe unul dintre aceste canale de YouTube: Canale pentru a învăța limba franceză pe YouTube. Spre exemplu, poți viziona video-ul 145 de minute pentru a învăța gramatica limbii franceze de mai jos.
Până la următorul articol, mult spor la învățat limba franceză și à bientôt!