Cuvinte împrumutate din franceză

cuvinte imprumutate din franceza

Bine ai (re)venit la scurtele noastre lecții de franceză online.

Pentru astăzi, ți-am pregătit o lecție de vocabular, combinată cu puțină lingvistică și istorie. Vom descoperi împreună de ce româna seamănă din punct de vedere lexical atât de mult cu franceza și câteva exemple de cuvinte împrumutate din franceză.

un pic de lingvistica

Un pic de lingvistică

Limba franceză și limba română fac parte din familia limbilor romanice care au la bază limba latină. Din aceeași familie de limbi mai fac parte, printre altele, și italiana, spaniola, portugheza. Așa că dacă te hotărăști să studiezi oricare dintre aceste limbi, vei regăsi multe asemănări cu româna. Noi îți sugerăm, totuși, să rămâi pentru moment la franceză. De ce? Pentru că, de-a lungul timpului, vocabularul limbii române s-a îmbogățit cu un număr considerabil de cuvinte împrumutate din franceză.

Ce reprezintă un împrumut? Cuvinte pe care o limbă le preia din altă limbă. De exemplu, în ziua de azi, în română poți observa foarte multe împrumuturi din engleză. Nu degeaba unii vorbesc, de fapt, romgleză. Ei bine, cu câteva secole în urmă, în locul limbii engleze se afla limba franceză. Astfel că în limba română există o mulțime de cuvinte împrumutate din franceză.

o mini lectie de istorie

O mini lecție de istorie

Pentru a înțelege mai bine de ce franceza a influențat atât de mult limba română, trebuie să ne întoarcem în timp, în urmă cu câteva secole, atunci când a început totul.

Primele influențe franceze asupra limbii române datează încă din secolul al XVIII-lea. În acea vreme, franceza era vorbită la Curtea domnească, în bibliotecile boierilor existau cărți în franceză și se introduce învățământul în această limbă.

În secolul al XIX-lea, au continuat să între cuvinte franceze în limba noastră prin intermediul studenților, al oamenilor de știință sau al politicienilor care aveau legături strânse cu această cultură. La finalul acestui secol s-a remarcat chiar un fenomen de bilingvism în rândul aristocraților români. Ne aducem aminte aici și de Chirița din piesele de teatru ale lui Alecsandri care încerca să își etaleze ,,cunoștințele” de franceză, creând cuvinte precum ,,furculision” sau ,,fripturision”.

Totodată, să nu uităm nici de alți factori externi care au încurajat influența franceză din spațiul românesc: sociali (cum ar fi Revoluția Franceză din 1789), economici (popularitatea anumitor produse de origine franceză) sau culturali (impactul pe care l-au avut anumite curente literare franceze asupra literaturii române). Așadar, să reții faptul că franceza reprezintă o limbă a culturii, iar multe idei din spațiul francez au fost preluate la vremea lor și de intelectualii români.

domenii in care apar cuvinte imprumutate din franceza

Domenii în care apar cuvinte împrumutate din franceză

Acum că am înțeles contextul istoric care a favorizat împrumuturile franțuzești, să vedem și câteva exemple.

Știai că 27% din termenii ştiinţifici şi tehnici din română sunt numai de origine franceză? 

Pentru a înțelege cât de bogată a devenit limba română după introducerea cuvintelor împrumutate din franceză, iată câteva cuvinte compuse doar cu radio-: radiocomunicaţie, radioconductor, radiodifuza, radioelement, radioemisie, radioemiţător, radiofar, radiofrecvenţă, radiojurnal, radiolocator, radioreportaj, radio-reporter, radiotehnică, radiotelefonie, radiotelegrafia.

Totuși, nu te gândi că există cuvinte împrumutate din franceză doar în domeniul tehnic sau științific. Există numeroși termeni în română și din domeniul militar (calibru, carabină), maritim (radă), politic-administrativ (birocrație, patriotism, turism), medical (bisturiu), filosofie (analogie, eroare, filozofie, formă, idee, imagina, logică, sensibilitate) sau legate de viața modernă (cochet, restaurant), îmbrăcăminte (redingotă), locuință (parchet), alimentație (șampanie) etc.

adaptarea cuvintelor frantuzesti la limba romana

Adaptarea cuvintelor franțuzești la limba română 

Acum probabil te gândești la toate cuvintele din engleză pe care le folosești și pe care le scrii la fel ca în engleză. De ce nu s-a întâmplat acest lucru și cu acele cuvinte împrumutate din franceză? Ei bine, acestea s-au adaptat fonetic limbii române. Adică, s-au modificat în așa fel încât un vorbitor de română să le poată pronunța fără nicio problemă.

De exemplu, sufixul -eur din franceză se transformă în -er sau -or după modelul cuvintelor cu –er, existente în limba română (dulgher) sau a celor cu –or (călător). Astfel, de la cuvintele chauffeur,professeur avem în limba română șoferprofesor

La fel, chiar și adjectivele s-au adaptat la modelul românesc. De pildă, adjectivele terminate în -euxdin franceză (capricieux) intră în română cu sufixul -os (capricios).

Astfel de adaptări s-au produs și în cazul verbelor. Să luăm ca exemplu verbele de conjugarea a III-a din limba franceză terminate în –ir (appartenir, reussir). Acestea au devenit în limba română fie verbe de conjugarea a III-a (a aparţine), fie de conjugarea a IV-a (a reuşi). Dacă nu îți mai amintești exact care e faza cu grupele verbelor, nu-i nimic. După ce termini articolul, aruncă o privire și pe lecția de gramatică pe care ți-am pregătit-o: Gramatica limbii franceze

Amuzant este faptul că în limba română au fost preluate unele cuvinte sau sintagme din limba franceză traduse mot à mot. Aceste structuri poartă denumirea de calcuri.

Iată câteva calcuri totale: ceas – brăţară (după montre bracelet), câine-lup (chien loup), hârtie monedă (papier – monnaie), nou-născut (după nouveau-né). Expresiile a da un ceai, a invita pe cineva la un ceai sunt traducerea expresiilor franţuzeşti corespunzătoare: donner un thé şi inviter qulqu’un à un thé. Şi expresia ceai dansant este redarea, în limba română, după franțuzescul thé dansant.

cateva concluzii

Câteva concluzii

Sperăm că te-am convins de bogăția lexicului românesc în ceea ce privește cuvinte împrumutate din franceză. Fiind atât de multe, ne-ar fi fost imposibil să ți le prezentăm pe toate. Iată, totuși, câteva cuvinte împrumutate din franceză care încep cu litera a: (a) acorda, (a) adresa, aerian, agricol, anchetă, (a) aparține, apel, artistic, asociație, atac, (a) ataca, atelier, atmosferă, atmosferic, avantaj (numai din franceză) și (a) abate, accident, acid, acord, act, activ, activitate, actor, actual, acțiune, administrație, (a) admira, admirabil, (a) admite, (a) afirma, aliment, animal, (a) anunța, aparat, (a) aplica, artă, articol, artist, (a) asimila, aspect, atenție, autor, autoritate, avocat.

La final, ține minte că în vocabularul fundamental al limbii române, cuvintele de origine franceză ocupă locul patru, după elementele moștenite din latină, creațiile lexicale românești și cuvintele din slavă, care se situează pe primele trei locuri.

Concluzia este că româna te va ajuta enorm în studiul limbii franceze, iar totul va părea mai ușor. Tu vii așadar cu un bagaj de cunoștințe, noi îți oferim sprijinul necesar pentru a-l dezvolta. Te așteptăm la cursurile noastre, să învățăm împreună franceza!

Dacă vrei să-ți îmbogățești cultura generală cu informații despre civilizația și cultura franceză, poți accesa canalul de YouTube Français Authentique.

Share This :
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin